Carote din beton – prelevare și încercare la compresiune

Carotarea este metoda de referință pentru a afla rezistența reală a betonului dintr-o construcție existentă. Din element se extrage un cilindru de beton (carotă), care este apoi încercat la compresiune în laborator. Rezultatul stă la baza expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare și a verificărilor la recepție atunci când există dubii privind calitatea betonului.

Când sunt necesare carotele

• Expertiza tehnică a unei clădiri existente – clasa betonului nu mai este cunoscută sau documentația lipsește;
• Consolidare, supraetajare sau schimbare de funcțiune – proiectantul are nevoie de rezistența efectivă a betonului;
• Dubii la execuție sau la recepție – probe de control necorespunzătoare, betonare în condiții nefavorabile, defecte vizibile;
• Calibrarea metodelor nedistructive – rezultatele sclerometriei și ale ultrasunetelor devin mult mai sigure când sunt corelate cu câteva carote.

Cum se desfășoară încercarea

1. Stabilirea zonelor de prelevare împreună cu expertul sau proiectantul, astfel încât carotele să fie reprezentative și să nu slăbească elementele importante.
2. Localizarea armăturilor prin scanare (GPR sau pacometru), ca să evităm tăierea barelor.
3. Carotarea umedă cu coroană diamantată. Diametrul uzual este de 100 mm; acolo unde elementul nu permite, se folosesc diametre mai mici, cu interpretare corespunzătoare.
4. Refacerea golurilor cu mortar de reparații, imediat după prelevare.
5. Pregătirea și încercarea în laborator: carotele sunt examinate, măsurate, rectificate la capete și încercate la compresiune.
6. Evaluarea rezistenței in situ și încadrarea betonului, cu interpretarea rezultatelor în raport.

Standarde și normative

Prelevarea, examinarea și încercarea carotelor se fac conform SR EN 12504-1, iar evaluarea rezistenței la compresiune in situ conform SR EN 13791 și NP 137-2014. Numărul de carote se stabilește în funcție de volumul de beton analizat, de elementele structurale și de cerințele expertului.

Carote sau metode nedistructive?

Carotele dau valoarea cea mai sigură, dar sunt semi-distructive și punctuale. Metodele nedistructive – sclerometria și ultrasunetele – acoperă rapid suprafețe mari și arată cât de uniform este betonul. Cea mai bună practică este combinarea lor: multe măsurători nedistructive, calibrate pe un număr redus de carote. Așa se obține o imagine completă cu intervenții minime asupra structurii.

Ce primești

Un raport de încercare emis de laboratorul autorizat ISC, cu amplasarea carotelor, fotografii, dimensiunile și aspectul epruvetelor, rezultatele încercării la compresiune și interpretarea lor. Raportul poate fi folosit direct în expertiza tehnică sau în proiectul de consolidare. De regulă, raportul este gata în aproximativ 5 zile lucrătoare, în funcție de volumul lucrării.

Întrebări frecvente

Cât de mari sunt golurile rămase după carotare?

Egale cu diametrul carotei (de regulă 100 mm) și cu adâncimea necesară încercării. Golurile se umplu cu mortar de reparații imediat după prelevare.

Se poate lucra într-o clădire locuită?

Da. Carotarea umedă nu produce praf, iar zonele de prelevare se aleg astfel încât să deranjeze cât mai puțin activitatea din clădire.

Lucrați și în afara Iașiului?

Da, laboratorul Edificat lucrează în toată România.