Scanare Ultrasonică a Betonului

Când se folosește scanarea ultrasonică

Ultrasunetele sunt prima metodă la care apelăm când vrem să aflăm ce este în interiorul unui element de beton, fără să-l spargem. Situațiile tipice:

• Expertiză tehnică la clădiri existente – verificăm dacă betonul din stâlpi, grinzi și planșee este omogen sau are zone slabe, segregate ori cu goluri, înainte de a decide consolidarea.
• Fisuri – estimăm adâncimea unei fisuri vizibile la suprafață, ca să știm dacă este superficială sau traversează elementul.
• Verificarea calității la elemente noi – după turnare, în zonele cu armătură deasă sau unde există suspiciuni de cuiburi de pietriș, înainte de recepție.
• Estimarea rezistenței – combinată cu sclerometria (metoda SonReb), viteza ultrasunetelor permite o estimare mai bună a rezistenței betonului decât fiecare metodă luată separat; confirmarea finală se face prin carote.
• Monumente istorice – la clădiri protejate, unde prelevările sunt limitate, ultrasunetele oferă informații fără să afecteze elementele originale.

Cum se face încercarea

Aparatul emite un impuls ultrasonic printr-un traductor așezat pe beton și îl recepționează cu al doilea traductor. Măsurăm timpul de propagare și, cunoscând distanța dintre traductoare, calculăm viteza undei. Betonul compact, bine turnat, conduce ultrasunetele repede; golurile, fisurile și zonele poroase le încetinesc.

• Transmisie directă – traductoarele pe fețe opuse ale elementului (cea mai precisă; la stâlpi și grinzi).
• Transmisie indirectă – ambele traductoare pe aceeași față (la planșee și pereți accesibili dintr-o singură parte; folosită și pentru adâncimea fisurilor).
• Măsurătorile se fac pe o rețea de puncte marcată pe element, astfel încât rezultatul să arate cum variază calitatea betonului, nu doar o valoare izolată.
• Suprafața se curăță și se aplică un gel de cuplare; aparatul se calibrează pe o bară etalon înainte de fiecare serie de măsurători.

Încercarea este rapidă (zeci de puncte pe oră), nu lasă urme și nu necesită oprirea activității din clădire.

Ce primești

• Buletin de încercare emis de laboratorul autorizat ISC, cu vitezele măsurate în fiecare punct și clasa de calitate orientativă a betonului pe zone.
• Harta zonelor cu neomogenități sau goluri, localizate pe element, ca să știe expertul și proiectantul unde să intervină.
• Adâncimea fisurilor investigate și, acolo unde se cere, estimarea rezistenței prin corelare cu sclerometria sau cu carote.
• Interpretarea rezultatelor împreună cu expertul tehnic, dacă încercarea face parte dintr-o expertiză tehnică.

Standarde de referință

Încercarea se face conform SR EN 12504-4 (Încercări pe beton în structuri – determinarea vitezei de propagare a ultrasunetelor), iar interpretarea rezultatelor pentru evaluarea rezistenței in situ urmează SR EN 13791. Pentru corelarea cu alte metode nedistructive se folosesc și prevederile normativului românesc C 26.

Întrebări frecvente

Ultrasunetele îmi spun rezistența betonului?
Singure, nu – dau viteza undei, care se corelează cu calitatea și omogenitatea betonului. Pentru rezistență, combinăm ultrasunetele cu sclerometria și, când contează cu adevărat (expertiză, consolidare), confirmăm prin carote încercate la compresiune.

Se pot verifica și pereții din zidărie?
Da, pentru omogenitate și goluri, dar interpretarea este diferită față de beton. La monumente istorice folosim ultrasunetele alături de prese plate și scanare GPR – vezi pagina despre expertiza monumentelor istorice.

Cât durează?
Pentru o clădire obișnuită, măsurătorile pe elementele reprezentative se fac într-o zi; buletinul de încercare este gata în câteva zile.

Vezi și: Încercări pe beton întărit – cum afli clasa betonului · Carote din beton